Noua lege a sănătăţii a făcut ieri primele victime. După o dispută televizată cu preşedintele Traian Băsescu, subsecretarul de stat Raed Arafat a demisionat din funcţie, motivând că nu este de acord cu privatizarea sistemului de urgenţă, aşa cum propune noul act normativ. Arafat şi-a argumentat decizia prin faptul că sistemul de urgenţă trebuie să rămână un domeniu strategic, aşa cum sunt poliţia şi jandarmeria. De asemenea, fostul demnitar a mai afirmat că fondurile alocate medicinei de urgenţă (aproximativ 200 de milioane de euro) sunt şi aşa prea mici pentru a fi împărţite între mai mulţi operatori.
„Când factorul comercial va intra în competiţie cu sistemul public, urgenţa va deveni vulnerabilă. Când o firmă are interesul să ocupe piaţa celeilalte firme, nu mai poţi vorbi de un sistem integrat. Atunci când o să înţelegem asta va fi prea târziu: un bilet de drum fără întoarcere", a declarat Arafat în conferinţa de presă de ieri.
Decizia acestuia nu a fost comentată la Ministerul Sănătăţii. În schimb, Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi unul dintre autorii noii legi a sănătăţii, a declarat că Arafat ar fi fost invitat să facă propuneri pentru noul act normativ, dar acesta ar fi refuzat pe motiv că vechea lege „este perfectă".
În ziua în care Raed Arafat a demisionat de la Ministerul Sănătăţii, deputatul de Iaşi Tudor Ciuhodaru a fost numit consilier onorific pe probleme de urgenţă la Ministerul Sănătăţii.
Care este adevărata miză a acestui război?
Dincolo de declaraţiile contradictorii dintre Raed Arafat şi Traian Băsescu pe marginea privatizării medicinei de urgenţă, rămân mai multe necunoscute cu impact direct asupra contribuabililor români. Deşi se discută de o săptămână despre noile prevederi, asiguraţii nu au aflat până acum care sunt totuşi modificările esenţiale la care ar trebui să se aştepte
