Scandalul recent în care oameni ai legii de la Secţiile 1 şi 3 Bucureşti, reţinuţi pentru o variată paletă infracţională, au târât Poliţia Română îi ridică omului de rând, spectator la acest spectacol jenant, semne de întrebare. Din cauza numărului mare de oameni ai legii implicaţi – 31 de poliţişti. Din cauza numărului mare de infracţiuni reţinute în sarcina lor – peste o sută –, care merg de la luare de mită, la complicitate la prostituţie şi proxenetism, lipsire de libertate şi tortură. Din cauza modului lor de operare, care dă impresia unui grup infracţional bine şi nu recent închegat. Şi, nu în ultimul rând, ca şi în cazul altor episoade similare înregistrate în Poliţie sau în alte structuri ale M.A.I., din cauza timpului strict delimitat în care o astfel de grupare, care nu se poate constitui ad-hoc, ar fi acţionat.
Citind comunicatul de presă al Direcţiei Generale Anticorupţie, căreia îi revin laurii în devoalarea acestui caz, vezi că perioada în care cei 31 de oameni ai legii au comis infracţiunile este octombrie - decembrie 2011. Strict. Ce a fost până în octombrie nu se ştie. Se poate, însă, deduce. D.G.A.-ul nu precizează, deşi ar fi un aspect interesant şi relevant pentru o privire corectă de ansamblu, care a fost perioada şi modul în care s-au consolidat relaţiile dintre poliţişti şi interlopi, dar şi cele dintre poliţişti şi poliţişti – era nevoie ca şi relaţiile colegiale, ca şi interdependenţa dintre ei să funcţioneze impecabil, pentru evitarea unor nedorite scurgeri de informaţii. Să fi fost aceşti oameni, până la 1 octombrie, de o moralitate impecabilă? Dacă da, ce cauză internă i-a determinat să renunţe la corectitudine? Să fie un pericol care pândeşte şi alţi oameni din Interne? Este, totuşi, imposibil de crezut că toţi cei 31 de poliţişti s-au împrietenit în ceasul rău şi peste noapte cu interlopii şi, tot peste noapte,
