Reorganizarea Poliţiei în mediul rural s-a dovedit, în Bihor, un fiasco. În timp ce conducerea Poliţiei judeţene anunţa la sfârşitul anului trecut că desfiinţarea celor 91 de posturi şi menţinerea unui singur poliţist la nivelul fiecărei comune a fost un succes, deoarece în acest fel ar fi scăzut cheltuielile de personal, primarii de la sate spun că "realizarea" este păgubitoare.
Acum, edilii vor să umple golul lăsat, înfiinţând propriile poliţii locale care să facă faţă furturilor şi scandalurilor. Speriaţi că acestea se vor înmulţi, mai mulţi primari au dat deja sfoară-n judeţ că angajează poliţişti. Astfel, dacă guvernanţii sperau că desfiinţând posturile comunale vor face economii, s-au înşelat: costurile vor creşte, atât doar că povara cade pe umerii comunităţilor locale.
"Caschete" comasate
Încă de vara trecută, şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa (foto), fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, anunţa cu surle şi trâmbiţe că gândeşte o reorganizare a activităţii poliţieneşti din mediul rural, pe care s-o "eficientizeze" concomitent cu reducerea cheltuielilor. Potrivit planului, pus în aplicare astă-toamnă, posturile de poliţie de la sate au fost comasate în mutl mai puţine secţii de Poliţie Rurală, cu sedii în comunele mai mari, în oraşe şi municipii, al căror personal a fost împărţit în echipaje de patrulare cu misiunea să "bată" anumite trasee prestabilite şi să intervină la nevoie.
În Bihor, Poliţia Rurală s-a înfiinţat la 1 septembrie, când toate cele 91 de posturi de poliţie au fost desfiinţate, iar în comune a fost păstrat câte un singur poliţist. În rest, agenţii fostelor posturi au fost redistribuiţi în 11 secţii de Poliţie Rurală nou-înfiinţate, cu sedii la Ştei, Beiuş, Tinca, Salonta, Aleşd, Marghita, Popeşti, Valea lui Mihai, Biharia, Tileagd şi Oradea, fiecare având în grijă între 5 şi 10 comune, în f