Studii recente demonstrează că, fără a fi încă în manualele de medicină, „sindromul dependenţei de internet“ (IAD) produce la nivel cerebral modificări similare cu cele produse de alcool sau droguri.

Calculator în stânga, laptop în dreapta, telefon în faţă şi un iPad în braţe, toate conectate la internet. Le foloseşti aproape tot timpul, acasă, la birou, în mijloacele de transport, în concediu sau chiar la toaletă. Când nu le ai, îţi pierzi controlul şi capacitatea de concentrare. Sunt semne clare că pasiunea pentru gadgeturi şi nevoia de a fi conectat au depăşit limitele normale, iar dependenţa pune stăpânire pe viaţa ta.

Emoţii paradoxale şi halucinaţii

Victimele lumii virtuale îi îngrijorează din ce în ce mai mult pe specialiştii în domeniu, care iau în considerare introducerea în categoria tulburărilor compulsiv- impulsive a aşa-numitului „sindrom al dependenţei de internet" (Internet Addiction Disorder -IAD).

„Termenul există din 1995, însă atunci nu a fost luat în serios şi s-a dorit a fi un fel de pamflet la adresa noii clasificări a bolilor mintale. Nu toată lumea credea în această categorie şi un psihiatru a făcut în râs un set de criterii de diagnostic pentru dependenţa de internet, pe care le‑a discutat pe forum cu prietenii. Acestea erau împrumutate de la dependenţa de heroină. În viitorul apropiat este însă obligatoriu ca dependenţa de internet să fie recunoscută oficial ca boală", explică medicul psihiatru Gabriel Diaconu. IULIE 2011. Chris Staniforth (20 de ani) a murit din cauza unui cheag de sânge care i s-a format pe creier după ce s-a jucat pe Xbox mai mult de 12 de ore. Până atunci, tânărul nu avusese nicio problemă de sănătate

Studii recente arată pentru prima oară o legătură între modificările descoperite în creierul persoanelor dependente de alcool, cocaină şi canabis şi cele analizate în cazul celor care u