Acest articol e un răspuns articolului dlui Horia Pătraşcu, Si eu sunt un Anarhist.

Unul dintre cele mai interesante cursuri oferite în perioada studenţiei la Ecole de Criminologie, Université de Montréal se intitula- Mouvements sociaux, violence et securité (Mişcări sociale, violenţă şi securitate) predat de către Benoît Dupont.

Să ne înţelegem, nu trăiesc actual în România. Observ actualitatea prin intermediul media şi pot avea uneori o imagine subiectivă, dar şi o obiectivitate generală, din postura unui om din exterior. Ca şi concept, perspectiva cosmonautului asupra Pământului din spaţiu nu seamănă cu a celui de pe stradă, deşi referenţial se raportează la acelaşi obiect. Primul poate realizează fragilitatea şi unicitatea într-un univers imens, al doilea este prins în altă imagine.

Revenind la curs, Benoît Dupont, cu o experienţă în cercetări legate de poliţie, la nivel internaţional, cu o activitate ştiinţifică remarcabilă, nu avea nimic din figura clasică a unui profesor. Tânăr, a transformat cursul într-o activitate de reflecţie din perspectivă istorică, juridică şi sociologică, presărată cu exemple din actualitatea vremii. De la mecanismul construirii violenţelor sociale, conflictele sociale până la metodele de intervenţie ale poliţiei- analize de caz, de exemplu despre ce a mers ce nu a mers în cazul intervenţiilor, pentru forumul G20 de la Quebec când, au existat violenţe de stradă. Iar când e vorba de violenţă socială, numai exemplele din cotidian la ora respectivă, nu lipseau, printre altele atentatele din Irak, Alger. Mişcările extremiste din Sri Lanka, manifestaţiile din Nepal. S-a oferit la curs, o oportunitate de participare în direct la o manifestaţie violentă anuală care are loc pe străzile din Montreal, la aceiaşi dată, 15 Martie, Ziua Contra Brutalităţii Poliţiei, din perspectiva de observator. Un curs interesant viu, interactiv, d