Autorităţile naţionale, instituţiile UE şi instituţiile financiare internaţionale, precum FMI, Banca Mondială sau BERD, au convenit luni să încerce să încheie o a doua Iniţiativă de la Viena, modelată în linii mari pe cea din 2009. Absenţa acordului ar duce la un proces de deleveraging (dezintermediere) în Europa de Est, estimat că ar putea însemna retrageri de 20-30 de miliarde din ţările europene emergente şi careva afecta potenţialul de creştere economică din această regiune, a lăsat să se înţeleagă directorul general al Raiffeisen, Herbert Stepic. "În lipsa coordonării, rezultatul ar putea fi un deleveraging excesiv şi dezordonat şi o criză a creditelor", avertizează şi Comisia Europeană cât şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) într-un comunicat de presă. Noul acord Viena, mai puţin ambiţios Noua înţelegere, numită Viena 2.0, va succeda precedentei înţelegeri semnate în primăvara lui 2009 de guvernele şi băncile centrale din regiune, autorităţile UE, alături de FMI, BM, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii şi alte instituţii relevante. El a fost convenit cu cele mai mari grupuri financiare din Europa de Est, inclusiv Erste, Raiffeisen şi UniCredit. Prin acesta, părţile se angajau să nu îşi reducă expunerea pe pieţele emergente în contextul crizei financiare mondiale din 2008-2009. Angajamentul din 2009 a expirat în aprilie 2010. Scopul noii iniţiative este mai puţin ambiţios decât în 2009, deoarece vizează încetinirea ritmului de reducere a expunerii şi riscului pentru a evita o criză de finanţare în Europa emergentă, şi nu menţinerea expunerii pe aceste pieţe, potrivit Reuters, citat de Mediafax.. Economistul şef al BERD, Erik Berglof, a spus marţi că întâlnirea din ziua precedentă a început tensionat, pe fondul nemulţumirilor autorităţilor din statele emergente privind unele măsuri recente, precum cele anunţate de banca centrală a Austrie