Cinci posturi de guvernator, sute de locuri în Congres, aproape 1.000 de posturi de primar, precum şi preşedinţia statului vor fi adjudecate în urma votului care va avea loc pe 1 iulie în Mexic. Conform cotidianului american The Washington Post, nu numai partidele politice aşteaptă cu interes alegerile - ci şi baronii drogurilor. Mai mulţi procurori au avertizat că statul nu a făcut până acum nici un efort pentru a îi împiedica pe aceştia să influenţeze, fie financiar, fie cu alte mijloace, rezultatul alegerilor - iar o nouă lege menită să rezolve această problemă este blocată în Congresul Naţional din aprilie 2011.
Procurorul pentru crime electorale, Juan Luis Vargas, a declarat într-un interviu că „apetitul acestor grupuri criminale este infinit", şi că acestea operează cu aceeaşi „logică economică" pe care o au şi grupurile de interese din mediul de afaceri: „cartelurile vor anumite garanţii din partea autorităţilor, şi anume protejarea monopolurilor lor şi combaterea competitorilor de către autorităţi într-o anumită regiune", este citat Vargas de Washington Post. Conform procurorului, la alegerile din acest an influenţa baronilor drogurilor ar putea creşte, deoarece acestea şi-au perfecţionat metodele de corupere, preferând să finanţeze campaniile candidaţilor decât să îi plătească pe aceştia după ce au ajuns la putere. „De ce aş vrea să mituiesc autorităţile când pot să le am în posesia mea de la bun început?", spune Vargas.
Votul sau moartea
Ca o prevestire pentru ce s-ar putea întâmpla la scrutinul electoral din vară pot fi interpretate alegerile care au avut loc în luna noiembrie în statul Michoacan. Acolo, sora preşedintelui Felipe Calderon, Luisa Maria Calderon, conducea în sondaje cu un procentaj liniştitor, însă a pierdut în cele din urmă în faţa contracandidatului de la Partidul Instituţional Revoluţionar, PRI, Fausto Valle
