Reprezentantii Fondului Monetar International vor efectua prima misiune de evaluare din acest an incepand cu 25 ianuarie, insa, pe fondul protestelor care au loc in Bucuresti si in celelalte mari orase din Romania, analistii internationali se intreaba daca austeritatea ceruta de institutia internationala este reteta buna pentru economia locala.
Pana in prezent, Romania evitase ciocnirile violente de strada care au avut loc in tari precum Grecia, in ciuda faptului ca, si aici, s-au efectuat reduceri salariale si majorari de taxe, in scopul obtinerii finantarii din partea FMI, comenteaza analistii Al Jazeera.
Inainte de recesiune, Romania s-a bucurat de un deceniu de crestere economica sustinuta. Cererea puternica din partea pietelor din Uniunea Europeana, consumul intern si investitiile straine au alimentat cresterea produsului intern brut, dar a condus si la un deficit de cont curent imens.
In ultimul trimestru din 2008, Romania a inceput sa simta efectele recesiunii globale. In 2009, PIB-ul a scazut cu peste 7 procente, determinand guvernul sa ceara ajutor de la creditorii internationali. Astfel, in 2010, FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala au acordat Romaniei, care se afla in prag de faliment, un imprumut de aproximativ 26 de miliarde de dolari, cerand un pachet de masuri de austeritate dur, comenteaza analistii publicatiei.
De atunci, FMI este un subiect controversat, din cauza masurilor drastice impuse in rolul sau de creditor de ultima instanta.
Pe de alta parte, un raport din 2011 arata ca tarile care au inceput acordul cu FMI imediat dupa criza financiara au reusit, in general, sa-si stabilizeze economiile.
Au fost doua "valuri" de creditare din parte FMI, in urma crizei mondiale incepute in 2007. In primul val s-a aflat si Romania, alaturi de Letonia si Islanda. In aceasta ultima tar
