Dincolo de clişeul plicului cu bani capcanaţi, pentru fidelizarea judecătorilor există varianta terenurilor, cea a vacanţelor exotice, dar şi transferurile bancare periodice, în conturi din şi în străinătate

În ultimele luni, auzim tot mai des de avocaţi închişi pentru că au fost prinşi cu mită la judecători, de prim-procurori care cer şpagă poduri întregi sau de judecătoare care şi-ar fi dovedit calitatea cu legitimaţia de serviciu, pentru a primi mita solicitată. Ţara vuieşte de cazuri de corupţie la judecători probate şi trimise în instanţă de procurorii anticorupţie, în toate colţurile ţării. Toate, mai puţin Constanţa. Cu doi judecători excluşi într-un singur an din magistratură - sigur, pe alte motive decât corupţia, anume grave abateri disciplinare -, judecători din care unul era preşedinte de instanţă, Constanţa nu pare să atragă atenţia Anticorupţiei. Gurile rele spun că lipsa de atenţie nu ar fi nicidecum o certitudine a faptului că în instanţele constănţene nu se ia şpagă. Din contră, aceştia spun că mita s-ar lua aparte. Terenuri, transferuri bancare direct în conturi din străinătate şi eventuale intermedieri prin rude - acestea ar fi doar câteva elemente din tabloul unei posibile corupţii la Constanţa, variante ce ar fi devalorizat deja clasicul plic cu bani „capcanaţi".

Suspectată de mulţi, dar dovedită de nimeni până în acest moment, şpaga pe care ar încasa-o diverşi judecători constănţeni suscită un interes în cercurile restrânse ale justiţiei. Într-o eventuală poveste a mitei în instanţe, este de precizat de la bun început că, invariabil, într-un proces, fie el civil, penal, de contencios, drept maritim sau orice, există o parte care va câştiga, iar una care va pierde. În 90% din cazuri, partea care va pierde va suspecta judecătorul care i-a pronunţat sentinţa nefavorabilă că ar fi fost „cumpărat" de adversa