Cât la sută din vina pentru scăparea de sub control a primei părţi a protestelor din Piaţa Universităţii îi revine conducerii M.A.I.? Poate, tot pe atât cât i-a revenit altei echipe aflate la vârful Internelor, în septembrie 2010, când o mişcare de protest a poliţiştilor s-a transformat într-un marş jenant, cu efecte negative asupra imaginii şi credibilităţii instituţiei. Înclini să spui că acestea sunt aspecte ce trebuie să intereseză strict persoanele implicate şi, în privinţa ministrului, Guvernul. Că e de datoria lor să vadă unde, cum şi de ce s-a greşit. Problema, însă, este de interes general. Vorbim pe de o parte de siguranţa fiecăruia dintre noi, iar pe de alta, de disoluţia autorităţii, care se reflectă tot asupra siguranţei noastre.
A răspuns bine staff-ul M.A.I. la provocarea din Piaţa Universităţii, de la finele săptămânii trecute? Uitându-te la imaginile din timpul protestului, reacţia responsabililor – de la ministru şi secretar de stat pentru probleme de ordine şi siguranţă publică, la şeful Jandarmeriei Române – indică o combinaţie între blocaj, dezorientare şi decizii eronate. Este greu să găseşti o explicaţie logică pentru faptul că, în busculada creată, jandarmii au fost lăsaţi să facă faţă situaţiei prin luptă corp la corp. Nu am sesizat ca vreunul să aibă, în zilele de foc ale protestelor, spray-uri lacrimogene. La fel, nu am văzut tunuri cu apă. Rezultatul, limitat la victime, indică zece jandarmi răniţi, dintre care doi, spitalizaţi încă, în stare gravă, şi alte zeci de protestatari victime ale aceleiaşi furii dezlănţuite şi acceptate de facto. Întrebam cât la sută din vina pentru scăparea de sub control a primei părţi a protestelor îi revine conducerii M.A.I. Răspunsul poate fi doar presupus şi doar în funcţie de unghiul din care e privită problema. Pentru că niciun oficial al M.A.I. nu a ieşit să fac
