● Moon Wiring Club, clutch it like a gong, Gecophonic Audio Systems, 2011

„De mulţi ani, din momentul în care am fost miniaturizată şi întemniţată în acel loc de joacă pentru copii, mă aflu în căutarea unei muzici care să-mi oglindească speranţele şi spaimele, dorinţele şi părerile de rău. Acum, după atîta amar de vreme, clutch it like a gonk reuşeşte să îmi aducă liniştea.“ Ghilimele pe care tocmai le-am închis ţin în captivitate cuvintele unei doamne: Somnoroasa Margaret. N-aveţi de unde să ştiţi cine e, aşa cum eu nu am de unde să ştiu cine e. Pot doar bănui că enigmatica eroină e unul dintre personajele fabuloase care se plimbă prin creierul unui englez ciudat, pe numele său adevărat Ian Hodgson. Tipul ăsta, al cărui pseudonim artistic e Moon Wiring Club, spunea cîndva că speră ca fiecare repriză muzicală pe care o creează să semene confuzie în minţile ascultătorilor ei. Pot depune mărturie chiar acum că, cel puţin în privinţa mea, acest lucru îi iese englezului de minune. Cum altfel în cazul muzicii cuiva – trebuie s-o spun, Hodgson e, printre multe altele, un gamer împătimit – care-şi compune opera, ornată copios cu sample-uri provenite din vechi şi mai mult decît obscure surse, pe o banală consolă de jocuri Playstation 2?

DE ACELASI AUTOR Melodii, melodii Pop tabloid Amintiri din epoca de azi După douăzeci de aniExcentrica lume a lui Moon Wiring Club se numeşte Clinkskell*, un tărîm scufundat într-un ocean de sunete absurde, fragmente sonore care, împreună, reuşesc să alcătuiască cea mai frumoasă, stranie şi, mă repet, confuzantă muzică pe care am ascultat-o în ultimii ani. Ian Hodgson e un arhitect care-şi plantează imposibilele şi seducătoarele clădiri cu susul în jos. E un desenator care-şi salvează personajele de stricteţea şi limitările contururilor. E un muzician pentru care muzica, parodică şi sinistră, serioasă şi eterată, nostalgică