Fondul Monetar Internațional a cerut țărilor membre să contribuie fonduri adiționale de 500 de miliarde de dolari pentru a combate urgențele fiscale de pe glob. Acestea sunt estimate să genereze o cerere de fonduri de urgență care va totaliza 1.000 de miliarde de dolari în următorii doi ani.

Estimările au fost prezentate de Christine Lagarde, directorul FMI, la întâlnirea consiliului executiv al instituției financiare din această săptămână, conform persoanelor familiare cu aceste discuții, și vor fi finanțate, cel mai probabil, prin împrumuturi ad-hoc și nu prin contribuții mandatorii. FMI deține, în prezent, 387 miliarde de dolari în resurse disponibile, anunță publicația financiară „Financial Times”.

Responsabilitatea salvării financiare a lumii, pe umerii țărilor în curs de dezvoltare

Țările zonei euro au promis, luna trecută, 200 de miliarde de dolari pentru FMI, fonduri care vor conta pentru noul țel. Dar, având în vedere că Statele Unite refuză să contribuie iar Marea Britanie manifestă reticență în această privință, majoritatea contribuțiilor rămase vor trebui să vină din partea țărilor în curs de dezvoltare.

Citește aici despre atitudinea guvernului Marii Britanii față de FMI

„FMI nu se poate substitui unui paravan financiar de siguranță pentru zona euro”, a declarat Trezoreria Statelor Unite într-un comunicat. „Am informat partenerii internaționali faptul că nu avem nicio intenție de a căuta resurse adiționale pentru FMI”.

Oficialii americani și europeni au fost, în același timp, reticenți în a solicita fonduri din partea Chinei. Oficialii sunt îngrijorați că China va cere, în schimb, concesii geopolitice, precum ridicarea embargoului asupra comerțului cu arme impus după masacrul din piața Tienanmen în 1989.

Nevoia de paravane de protecție financiare

După săptămâni de dezbate