- Cultural - nr. 934 / 20 Ianuarie, 2012 Putina lume stie sau da importanta faptului ca Eminescu a manifestat o nepotolita sete de cunoastere straduindu-se sa-si insuseasca tot ceea ce produsese gandirea omeneasca pana la el, in cele mai variate domenii de manifestare a spiritului. Cine parcurge caietele eminesciene ramane cu un sentiment de admiratie de modul cum si-a facut pregatirea intelectuala. "Nu e ramura de stiinta… pentru care navea, cum zicea «particulara slabiciune ». Cand se infigea odata in vreo chestiune citea un intreg sir de carti cu privire la ea”. (I. Slavici) In timpul sederii la Viena poetul audiaza cursuri de anatomie descriptiva, fiziologie, dreptul roman, istoria filozofiei, economie politica, stiinte financiare si alte stiinte socialpolitice. La Universitatea din Berlin orizontul sau cultural stiintific se largeste. Asista la cursuri de egiptologie, istorie moderna, geografie, fizica, chimie, zoologie, botanica, matematica diferentiala. Gandirea eminesciana are doi maitres á penser: Kant si Schopenhauer. G. Calinescu apreciaza ca acestia apreciaza ca acestia nu-i furnizeaza idei gata elaborate, ci puncte de plecare in demersul sau privind problemele de ordin filozofic, social, national. Poetului ii repugna idealismul hegelian, dar impartaseste teza filozofului german cu privire la perspectiva dialectica a existentei. In arta sa poetica vom intalni astfel de idei transpuse in rime si versuri de o rara frumusete si muzicalitate. Fragmentarium este o lucrare vasta, densa, muncita, valoroasa, unica. Pentru prima data uneste in corpus insemnarile din manuscrisele eminesciene intr-un volum de 813 pagini la care si-au adus o contributie de seama I. Scurtu, G Bogdan Duica, G. Calinescu, C. Noica, Perpesicius (Dimitrie S. Panaitescu), D. Irimia, Marian Bucur, Maria Rusu si alti editori, cercetatori ai operelor eminesciene. "Am transmis din caietele po