Demisiile în masă ale parlamentarilor opoziţiei nu pot determina declanşarea anticipatelor, ci determină organizarea de alegeri parţiale în colegiile de unde provin parlamentarii demisionari.
Alegerile anticipate se pot realiza, potrivit Constituţiei, după ce preşedintele ţării dizolvă Parlamentul, în condiţiile prevăzute de Constituţie.
"După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură", se arată în Constituţie.
O altă metodă pentru alegerea unui nou Parlament înainte de expirarea mandatului Legislativului în exerciţiu ar fi cea menţionată de preşedintele PNL vineri. Aceasta presupune un acord politic putere-opoziţie şi înseamnă, practic, ca toţi parlamentarii să demisioneze.
Însă demisia unor parlamentari, indiferent că ei reprezintă sau nu un grup politic întreg, nu atrage după sine declanşarea de legislative anticipate, ci organizarea de alegeri parţiale, în colegiile de unde provin parlamentarii demisionari.
Potrivit Constituţiei şi Regulamentelor Camerei şi Senatului, calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
Potrivit Regulamentelor celor două Camere, parlamentarii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei respective. Acesta, în şedinţă publică, îl întreabă pe parlamentarul respectiv dacă stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Cameră pentru a răspunde, cu toate că fost înştiinţat, preşedintele declară locul vacant.
Regulamentul Camerei Deputaţilor precize
