După aproximativ zece ani de pregătiri şi 20 de ani de la proclamarea independenţei, fosta republică iugoslavă Croaţia va deveni la 1 iulie anul viitor cea de-a 28-a ţară a Uniunii Europene.

Corespondentul RFI în zona Balcanilor, Petar Tomici

"Bună seara şi totodată bună dimineaţa!", a spus premierul Zoran Milanovici, adresându-se în Parlament foştilor şi actualilor demnitari. Constatând că peste 66% dintre cetăţeni au votat în favoarea aderării la Uniunea Europenă, Milanovici a adăugat: "Croaţia a hotărât. De data aceasta, singuri am luat o hotărâre istorică, ce poate fi o cotitură în istoria noastră".

Referendumul de duminică a trecut fără probleme deosebite. Împotriva aderării Croaţiei la Uniunea Europeană s-au declarat naţionaliştii şi euroscepticii. În seara zilei de sâmbătă, un grup de antieuropeni s-a ciocnit la Zagreb cu Poliţia, în încercarea de a captura steagul european arborat la locurile de votare. În noaptea dintre sâmbătă şi duminică, în mai multe localităţi din Dalmaţia au apărut inscripţii pe clădiri împotriva Uniunii Europene, precum "Nu lanţuri, nu sclavie, nu UE!" sau "Nu vă avântaţi ca gâştele în ceaţă!".

Şi rezultatele votării arată că în acea zonă în favoarea integrării a votat cel mai mic număr de cetăţeni. Generalul pensionat Želiko Sacici, preşedintele Acţiunii pentru o Croaţie mai bună consideră în continuare că rezultatul referendumului înseamnă înfângere, nu victorie. Euroscepticii spun că poporul croat are o istorie povăţuitoare în privinţa instituirii statului împreună cu alte popoare. În conştiinţa naţionaliştilor, adererea la UE presupune revenirea la casele lor în Croaţia a sutelor de mii de refugiaţi sârbi, actualmente răsfiraţi prin lume, în Serbia sau Republica Srpska.

Eroina referendumului din Croaţia este Vesna Pusici, ministrul de Externe. Fără a se teme că va fi atacată de antieuropeni, Pusi