Celebrul articol 7 al Tratatului UE, devenit motiv de dispută între Opoziţie şi Putere, ce prevede sancţiuni pentru ţările Uniunii Europene care nu respectă regulile democratice, nu a fost pus, până în prezent, niciodată în aplicare. Demersul e unul greoi şi presupune probe incontestabile care să arate că în ţara respectivă s-au produs derapaje puternice.
Europarlamentarul PSD Rovana Plumb a susţinut săptămâna trecută că va fi organizată o dezbatere publică în Parlamentul European „cu privire la derapajele democratice din România" şi avertiza că în cazul în care derapajele democratice vor continua, „se poate invoca articolul 7 al Tratatului UE". Cu repercusiuni puternice pentru ţara în cauză, articolul 7 din Tratatul de la Lisabona a devenit, astfel, în ultimele zile motivul major de dispută între Putere şi Opoziţie.
Ce susţine, de fapt, celebrul articol?
„La propunerea motivată a unei treimi din statele membre a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor democratice (...) Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări", susţine Tratatul UE. Articolul prevede negru pe alb că în ţara respectivă trebuie să se fi produs derapaje grave de la procesul democratic.
Nu există precedent
Totul a plecat de la faptul că fostul premier al Belgiei, Guy Verhofstadt, care în prezent este preşedintele liberalilor din Parlamentul European, a declarat recent despre Constituţia Ungariei că este „calul troian al unui sistem autoritar, fondat pe principiul perpetuării puterii unui singur partid" şi a comparat situaţia actuală din Ungaria cu ceea ce s-a întâmplat în Austria, când Jorg Haider a ajuns la put