Specialiștii sunt de părere că sistemul de sănătate român, al cărui proiect de reformă a declanşat o mişcare de contestare vastă, are nevoie de terapie de urgenţă din cauza bugetului insuficient, a corupţiei, a exodului medicilor şi a lipsei de empatie faţă de bolnavi.

Deși tema reformei sănătății și demisia forţată a fondatorului serviciului de urgenţă, doctorul Raed Arafat,au scos în stradă mii de persoane, pentru zece zile la rând, numeroşi analişti, medici şi pacienţi subliniază totuşi că o reformă a acestui sistem sinistrat este vitală.

"Trebuie luate măsuri pentru reducerea arieratelor spitalelor, pentru ameliorarea accesului la îngrijiri medicale şi a calităţii serviciilor", a declarat Richard Florescu, director de programe sociale al Băncii Mondiale la Bucureşti.

Deşi a crescut de patru ori în şase ani, ajungând la 5,5 miliarde de euro în 2011, bugetul sănătăţii este în continuare insuficient. România alocă doar 4 la sută din PIB sănătăţii, faţă de 11 la sută cât alocă Franţa. Explicaţiile sunt multiple, între care un număr redus de cotizanţi (6,7 milioane dintr-o populaţie de 21,5 milioane), o gestionare deficitară şi corupţia.

În opinia lui Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru protecţia pacienţilor, "indiferent cât va fi, bugetul nu va fi niciodată suficient pentru că banii sunt deturnaţi".

În opinia lui, sistemul actual de asigurări a permis apariţia în fiecare departament a unei reţele de cabinete, laboratoare, farmacii, importatori şi distribuitori de echipamente medicale, controlate de membrii sau apropiaţii partidelor politice, care s-au "abonat" la achiziţiile publice.

O altă problemă o constituie mita care garantează îngrijirile de calitate sau pur şi simplu bunăvoinţa personalului.

"Plăţile informale" din acest sector reprezintă aproximativ 300 de milioane de euro pe an, arată un studiu realizat pentr