Miniştrii de externe ai ţărilor membre UE au decis să impună un nou embargo asupra exporturilor iraniene de petrol. Germania este prima care înghite în sec.

Urmând exemplul Marii Britanii şi a Statelor Unite, care au decis în noiembrie să sancţioneze unilateral Iranul după prezentarea raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică asupra activităţii nucleare a Teheranului, UE a decis blocarea semnării de noi contracte de import al petrolului iranian. Contractele aflate în vigoare vor fi onorate până la data de 1 iulie. Pe lângă această decizie, reprezentanţii statelor membre UE discută şi despre oportunitatea impunerii unor sancţiuni asupra Băncii Centrale a Iranului. În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare importator de petrol iranian, cumpărându-i peste 20% din producţia anuală. Germania, principala victimă colaterală Germania este implicată în eforturile internaţionale de oprire a programului nuclear al Teheranului, dar Berlinul continuă să fie unul din cei mai mari parteneri comerciali ai republicii islamice. În 2010, exporturile germane în Iran totalizau 3.8 miliarde de dolari, Germania fiind cel mai important partener comercial din Uniunea Europeană al Iranului. În ciuda faptului că dosarul nuclear iranian îngrijorează Occidentul de o lungă perioadă, companiile germane au continuat să facă afaceri bune cu Teheranul. În octombrie 2009, Wall Street Journal arăta că sunt peste 7.000 de firme germane care au afaceri în Iran, dintre care 85 deţineau propria reprezentanţă acolo. În martie anul următor, New York Times publica o listă cu 74 de companii germane care au avut relaţii comerciale cu guvernul american şi cu cel iranian în ultimii zece ani. Lista cuprindea companii ca: BASF, Bayer, Bosch, Lufthansa sau Nokia-Siemens. Gigantul Nokia-Siemens s-a aflat în 2009 în centrul unui scandal după ce s-a dovedit că a vândut tehnologie de mon