Comisia Electorală de la Moscova a dat o lovitură grea forţelor anti-Putin, nevalidând candidatura la preşedinţie a liderului partidului liberal Iabloko, Grigori Iavlinski. Totodată, un sondaj independent arată că Putin ar putea fi nevoit să intre într-un al doilea scrutin electoral. Legile electorale ruse sunt clare şi dure - şi, poate, aplicate în unele cazuri mai riguros decât în altele. Astfel, candidaţii la preşedinţie care nu fac parte dintr-un partid reprezentat în Parlament sunt nevoiţi să depună două milioane de semnături ale susţină­torilor lor pentru a putea fi incluşi pe lista oficială a candidaţilor. Conform Comisiei Electorale care a verificat semnăturile depuse de Grigori Iavlinski, între 23 şi 26% dintre acestea nu sunt valide, după cum raportează agenţia de ştiri Interfax.

Pentru partidul Iabloko şi pentru celelalte forţe liberale şi pro-democratice, excluderea lui Iavlinski de pe lista candidaţilor este o lovitură grea - însă nu pentru că acesta ar fi avut şanse mari să câştige alegerile, ci pentru că numai candidaţilor admişi li se permite să numească observatori electorali. La alegerile parlamentare din decembrie 2011, observatorii trimişi de Iabloko au documentat sute de cazuri de fraudă în favoarea partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită. Având în vedere că cei trei contracandidaţi ai lui Putin înscrişi până acum (comunistul Ghennadi Ziuganov, naţionalistul Vladimir Jirinovski şi socialistul Serghei Mironov) au fost descrişi de Iavlinski, conform cotidianului american The Washington Post, drept „feţe diferite ale actualului guvern", eliminarea liberalului ar putea face ca nici un observator să nu fie din cale afară de interesat să constate eventuale nereguli.

În timp ce pentru Iavlinski cursa pentru Kremlin pare să se fi sfârşit înainte să înceapă, miliardarul Mihail Prokhorov are toate şansele să fie admis de Com