Singurul pod care leagă România de Bulgaria contribuie anual cu aproximativ 20 de milioane de euro la bugetul statului. Banii provin din taxa de trecere a acestuia, amenzi şi roviniete. Construit în urmă cu aproape 60 de ani, Podul Prieteniei continuă să „producă” zilnic peste 50.000 de euro numai pe malul românesc al Dunării.
Mii de tiruri încărcate cu marfă, microbuze cu turişti şi automobile îl tranzitează anual, iar banii colectaţi de Agenţia de Control şi Încasare (ACI) Giurgiu intră în bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).
„Anual strângem de pe urma podului în jur de 20 de milioane de euro, marea majoritate a sumei provenind din taxa de trecere a acestuia dar şi din amenzi sau roviniete. Faţă de 2010 am înregistrat o creştere uşoară semn că economia a început să se mişte din nou” a declarat pentru „Adevărul” Ionel Simion, directorul ACI Giurgiu.
Tirurile fac diferenţa
Acesta susţine că grosul banilor a venit din partea tirurilor încărcate cu marfă atât a celor din Occident cât şi din Orient.
„Cei mai mulţi bani au fost încasaţi datorită tirurilor cu marfă. Pe noi ne interesează în primul rând tonajul şi nu ceea ce conţine tirul respectiv însă pot să vă spun că cele mai multe transporturi au fost din domeniul alimentar şi al construcţiilor” a mai spus Simion.
Dacă de la un autoturism sau un microbuz care tranzitează Podul Prieteniei se încasează 6 euro respectiv 12 euro, suma aferentă pentru un tir depăşeşte 20 de euro şi se poate chiar dubla dacă tonajul este unul ridicat.
Acelaşi pod, opinii diferite
În ciuda zecilor de milioane de euro încasate anual, foarte puţini din aceşti bani sunt reinvestiţi pentru întreţinerea şi modernizarea podului. De asemenea, românii au o altă viziune faţă de omologii bulgari în ceea ce priveşte exploatarea Podului Prieteniei.
Dacă autorităţile