Incertitudinea privind data şi modul în care vom avea alegeri derivă din faptul că doar unele articole din legea asumată de Guvernul Boc au fost declarate de Curtea Constituţională ca fiind neconforme cu Legea fundamentală. Dacă ar fi fost declarată legea în întregime, subiectul comasării alegerilor ar fi fost închis definitiv, iar localele s-ar fi desfăşurat, automat, la începutul lunii iunie. În situaţia de faţă, însă, nu se ştie dacă au picat testul constituţionalităţii prevederile referitoare la comasarea în sine, cele prin care ar fi fost prelungite mandatele aleşilor locali sau, în fine, dacă judecătorii au obiecţii asupra modului de adoptare a legii sau asupra modificării legislaţiei electorale cu mai puţin de 12 luni înainte de data alegerilor.

Oricum ar fi, după ce va fi publicată motivarea CCR, proiectul de lege se întoarce în Parlament, pentru ca articolele neconstituţionale să fie eliminate sau modificate corespunzător.

Posibile implicaţii

Dacă judecătorii CCR au decis că ideea în sine a comasării nu este constituţională, atunci pică şi varianta vehiculată de unii reprezentanţi ai USL, potrivit căreia opoziţia poate accepta comasarea doar dacă este vorba de alegeri parlamentare anticipate.

Dacă, în schimb, este considerată neconstituţională modalitate de adoptare a legii (adică, asumarea răspunderii), nu este exclus ca puterea să caute alte variante pentru a ajunge la acelaşi rezultat, chiar şi cu riscul atragerii oprobriului românilor.

În sesizarea depusă, parlamentarii USL au invocat încălcarea art. 1 din Constituţie, privind separarea puterilor în stat, a art. 11, legat de respectarea tratatelor internaţionale, dar şi a prevederilor referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor locali şi judeţeni şi ale preşedinţilor de consilii judeţene. Opoziţia a susţinut şi că actul ar fi „viciat de neconstituţionalit