Rolul esential al Fondului Monetar International (FMI) este de a oferi ajutor financiar tarilor care au dificultati economice, situatie in care s-a aflat si Romania in ultimele patru decenii.
Mai exact, ajutorul consta in acordarea unor "facilitati", credite cu dobanda preferentiala pentru tarile cu venituri reduse, dar si imprumuturi nepreferentiale, de tipul acordului stand-by, acorduri de care a beneficiat tara noastra incepand cu 1972.
Acordurile, in total 12, au fost semnate in anii 1975, 1977, 1981, 1991, 1992, 1994, 1997, 1999, 2001, 2004, 2009 si 2011. Mentionam faptul ca acordurile stand-by din iulie 2004 si din martie 2011 au fost de tip preventiv, ceea ce inseamna ca autoritatile romane nu folosesc efectiv banii.
Blamat de unii, pentru masurile extrem de dure pe care le cere pentru acordarea imprumuturilor, dar laudat de altii si aparent indispensabil in timpuri de recesiune economica, Fondul s-a simit "acasa" in Romania, un client fidel.
De-a lungul timpului, acordurile cu FMI au vizat reforma economica si a sistemului financiar-bancar, liberalizarea preturilor, reducerea inflatiei, evolutia cursului de schimb, consolidarea fiscala, stimularea procesului de economisire si a investitiilor, reducerea deficitului bugetar, eliminarea subventiilor acordate de stat, cresterea rezervelor valutare ale BNR. In 1999, FMI vorbea pentru prima data de restrictionarea cresterii salariilor.
In cadrul acordului din 2001, una dintre cerinte a vizat reducerea personalului din industrie cu 4.400 de angajati, tradusa prin concedierile de la SNP Petrom, dar si din sectorul energetic si minier. In acelasi timp, au fost majorate pretul energiei electrice, cu 14%, si al gigacaloriei, la 20 de dolari.
Ce a facut FMI pentru Romania?
In special ultimele doua acorduri, cel din 2009 si cel din 2011, af