S-a prăbuşit. S-a sfârşit „orânduiala cea crudă şi nedreaptă" ce lumea o împarte în Boc şi răsculaţi! Nu e bine spus „răsculaţi". 1907. Pământ, boieri, foamete, arendaşi, Fischerland, sânge, morţi. Acum e doar sânge. Şi pietre. Să-i zic „Eminesciada", iar protestatarilor „ianuarişti"
ca decembriştii ruşi? Prea de stânga. Şi, relitatea de azi vine din stângă. Postmodernistă. Ajunsă doar la etapa „sărăcită spre înfometată". Iată un termen inedit: „sediţionarii". DEX. „Sediţios: care se revoltă împotriva unei autorităţi, care îndeamnă la răzvrătire, înclinat către răzvrătire, de răzvrătire. Strigăte sediţioase. s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat, agitator, aţâţător, instigator, provocator, tulburător" Sedişios, cam preţios. Asta fac cei care stau acasă,
la TV. Bolnavi, înţepeniţi, sătui de mişcări, blazaţi, revoluţionari deziluzionaţi: caută definiţii. Legumesc emisiuni agresive, ofensive cu Feţi Frumoşi şi Cosânzene liberalosocial democrate.Ţâţâie insatisfacţios, căci cei mai vechi, ştiu cine sunt. Şi ăştialalţi... Nu ţinem cu ăia, cu bocciii, dar parcă nici ăştia nuuu... La ce să mai moară tineri, la ce să se umple puşcăria, când nu avem cu cine schimba!? Dai izmana pe budigăi. Speranţa noastră media: Antena. Intact. Palidă culoare, dezumflare prin repetiţie isterică, giumbuşlucuri şpagatoide, patetism nepersuasiv la Gâdea. Şi eu le admir politica. Dar, nu mai cred în ei....nu mai cred în nimic. Nu mai visez. Nu mai cade nimeni. Cade zăpada, tombe la neige. A venit iarna/acoperă-mi Piaţa cu neaua ta ...Trag cablul din priză. Şi, dacă e să fiu închis, mă închid singur. În puşcăria Dostoievski. E o lume mai bună acolo. Poţi să-ţi acoperi inima cu ceva...