Analizand legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori, se instituie un principiu pentru protectia consumatorilor si anume ca orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
Prin urmare, o clauza abuziva ar fi o clauza neclara sau o clauza ce implica termeni tehnici ce ar necesita anumite informații speciale. Desigur ca nu trebuie interpretata gresit si excesiv aceasta formulare, intrucat o specificatie a unui produs sau serviciu nu are cum sa nu fie tehnica de cele mai multe ori (cu titlu de exemplu, in cazul componentelor pentru computer, produselor de printare s.a.m.d.). Mai mult, in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
Un alt tip de clauza abuziva este clauza care nu a fost negociata direct cu consumatorul daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor din contract. Prin urmare, in lipsa unui dezechilibru semnificativ dintre comerciant si consumator (in ce priveste datoriile fiecaruia fata de celalalt), atunci nu ne aflam in fata unei clauze abuzive (spre exemplu, clauzele care ar da dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu).
Relativ la termenul de “clauza negociata” direct cu consumatorul, legea considera ca ne aflam in prezenta unei clauze nenegociate daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze nat
