Un hunedorean a reprezentat România la cel mai important festival internaţional de şoimărit, organizat în Emiratele Arabe Unite.

Din cele mai vechi timpuri, vânătoarea cu şoimi a fost asociată cu nobleţea şi bogăţia. Atât de mult preţuiau arabii aceste păsări încât, în urmă cu câteva secole, România plătea şoimi, ulii şi ereţi ca tribut Imperiului Otoman. De altfel, în Europa, tehnicile vânătorii cu şoimi au fost aduse de arabi. Astăzi însă, statele în care nobila tradiţie se mai păstrează pot fi numărate pe degete. În România, hunedoreanul Dorin Cărăbeţ, în vârstă de 38 de ani, se luptă pentru a readuce pe tapet acest tip de vânătoare care s-a pierdut undeva prin secolul al XVII-lea.

De altfel, Dorin Cărăbeţ este unul din cei trei români recunoscuţi pentru aptitudinile lor de şoimari. „Este o îndeletnicire care oficial a dispărut din România pe la 1800. Ea s-a transmis însă prin filoane difuze până în zilele noastre. Pentru că iubesc şoimăritul, am înfiinţat un ONG, care se numeşte «Peregrinus Deva»,. Prin acest ONG, doresc să promovez legiferarea acestui tip de vânătoare şi în România. Este singura care nu perturbă în niciun fel echilibrul natural", a explicat Dorin Cărăbeţ.

Acesta arată că, la ora actuală, şoimăritul este practicat îndeosebi în ţările civilizate. De exemplu, în Marea Britanie s-a dezvoltat o adevărată reţea de şcoli, în care oamenii vin să înveţe cum se practică această formă de vânătoare. „Aici, omul studiază cum sa se comporte în prezenţa zburătoarei, cum să îi anuleze frica faţă de oameni, cum să o înveţe să aibă încredere în stăpân şi abia apoi să asculte de comenzile date. După terminarea acestui curs, se obţine un permis care dă dreptul de a practica şoimăritul", a povestit Cărăbeţ.

Pasărea pomenită în Coran

Despre Dorin Cărăbeţ au auzit şi arabii care, în urmă cu puţin timp, l-au invitat în