La scara istorica, lupta continua a oamenilor pentru o viata mai buna a dus la crearea capitalismului. Punctul sau forte este capacitatea de a creste productivitatea economica. Pe aceasta baza capitalismul produce mai multe oportunitati pentru mai multi oameni si promoveaza libertatea personala si politica. Faptul ca este mai bun decat alte sisteme nu inseamna ca nu are defecte.
Cu toate acestea, cand defectele produc consecinte greu de suportat, apare fie viziunea periculoasa ca sistemul capitalist trebuie sa fie perfect pentru a fi pastrat, fie ideea ca libertatea pietelor trebuie redusa. Suntem pe vreunul dintre aceste drumuri?
1. Omul si defectele capitalismuluiIn ultimii ani am trecut atat printr-un boom nesustenabil cat si printr-o recesiune severa, iar in unele tari inegalitatea in venituri a atins maxime istorice. Aceste evolutii pun din nou in discutie cele doua defecte principale ale capitalismului. Primul, este ca nu poate evita bule nesustenabile urmate de crize inevitabile.
Al doilea este ca nu poate evita inegalitatea veniturilor si accentuarea episodica a acesteia, mai ales in perioadele de recesiune. Cele doua defecte rezulta din natura umana si de aceea nu exista un leac pentru ele. Interesul personal si increderea- ambele trasaturi umane- sunt sursele ultime ale acestor doua defecte. Cateodata, increderea privind producerea bogatiei creste nemasurat (apare exuberanta), producand boom-uri nesustenabile si prabusiri inevitabile. In acelasi timp, efortul pentru a produce bogatia este prea mare pentru unii si ei raman in urma, astfel ca sistemul functioneaza cu inegalitate in venituri, care se accentueaza in recesiune.
Pentru cei care nu privesc sistemul de productie prin prisma naturii omului, inlocuirea capitalismului pare o solutie pentru rezolvarea problemei fluctuatiilor si pentru eliminarea inegalitatii eco
