Guvernul este prins între majorarea salariilor şi a pensiilor, protestele din stradă şi estimările de încetinire a creşterii economice.
Luni dimineaţă, cu FMI în coastă, coaliţia de guvernare (PDL- UDMR - UNPR) a anunţat că l-a mandatat pe premierul Emil Boc să discute despre majorarea salariilor şi a pensiilor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional.
Anunţul a fost cu atât mai surprinzător cu cât prognoza de creştere economică se revizuieşte în jos, iar o majorare a salariului minim în sistemul bugetar de 5% ar însemna ca statul să cheltuie în plus aproape jumătate de miliard de euro faţă de cât şi-a bugetat. În condiţiile reducerii creşterii economice, care antrenează scăderea veniturilor bugetare, Guvernul trebuie să se gândească de unde să taie cheltuieli ca să susţină creşterile salariale.
Analistul economic Aurelian Dochia remarcă o contradicţie între ceea ce anunţa duminică seară preşedintele Traian Băsescu, anume o revizuire în jos a ţintei de creştere economică la 1,5%, şi reluarea ideii creşterii salariilor şi a pensiilor, doar o zi mai târziu.
"Este o contradicţie, dar este an electoral, sunt manifestaţii în stradă. Dacă luăm partea bună a anunţului, problema se pune, deocamdată, în termeni de «dacă va fi posibil». Dacă nu, sunt riscuri mari de «derapaje», din păcate prezente în toate campaniile electorale. Având acordul cu FMI, în cazul României nu se pune, cred, problema majorării deficitului bugetar fixat şi aşa foarte strâns la 1,9% din PIB, ci mai degrabă a restructurării cheltuielilor. Dacă nu apar surse noi, şi este greu să apară în condiţiile în care creşterea prognozată oficial (în jur de 2% - n.n.) va fi greu de atins, atunci vor fi luaţi bani de la investiţii şi daţi pentru salarii, ceea ce ar fi un mare păcat."
Preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia, duminică, asupra pericolului pe care l-ar
