Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia o decizie în 6 februarie în procesul dintre Prinţul Carol Mircea şi Regele Mihai I referitor la recunoaşterea unor hotărâri străine pe teritoriul României cu privire la admiterea dreptului de moştenire la familia regală, informează Mediafax.
Acest proces de recunoaştere a filiaţiei legitime a Prinţului Carol Mircea faţă de Carol al II-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta durează în România de 21 de ani.
De altfel, în 27 mai 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat statul român la plata a 9.500 de euro în procesul în care prinţul Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, fiul regelui Carol al II-lea şi tatăl Prinţului Paul Filip, a cerut recunoaşterea apartenenţei sale la familia regală română.
Judecătorii CEDO de la Strasbourg au criticat lentoarea justiţiei române în acest dosar, în care fratele vitreg al Regelui Mihai a cerut recunoaşterea dreptului său la moştenirea familiei regale române.
Judecătorii europeni au criticat "lipsa diligenţei autorităţilor" şi au condamnat Guvernul român pentru că nu a oferit un răspuns, într-un termen rezonabil, la cererea lui Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, care a murit în 2006.
Carol Mircea - fiu al Regelui Carol al II-lea dintr-o primă căsătorie, uniune ce a fost anulată pentru că nu a fost aprobată de Regele Ferdinand, tatăl Regelui Carol - s-a judecat de-a lungul anilor pentru obţinerea recunoaşterii apartenenţei sale la familia regală.
De la căderea comunismului, el a cerut justiţiei române să recunoască validitatea deciziilor în favoarea sa, date în 1955 şi, respectiv 1957 de către o instanţă portugheză, respectiv una franceză.
În urma mai multor procese, Carol Mircea a obţinut câştig de cauză în faţa Tribunalului Teleorman în 1995, după care fratele său vitreg, Regele Mihai al României, a atacat d
