Corespondenţă din Beijing
Profitând de vacanţa Festivalului de Primăvară am evadat din aglomeratul Beijing pentru a respira aerul curat şi pentru a mă bucura de linişte, departe de oportunităţile de relaxare pe care le găseşti oriunde aici. La 62 de kilometri de Beijing, rulând comod cu pe autostrăzile perfecte care leagă capitala Chinei de provincii, în câteva zeci de minute ajungi la unul dintre locurile preferate de iubitorii sporturilor de iarnă: Nanshan (Muntele de Sud). Locaţia se află la Nord de Beijing şi încă din start trebuie să spun că, pentru câteva ore, am avut impresia că sunt undeva în Europa, în Alpi, într-una dintre staţiunile similare din Austria sau Elveţia.
Nanshan este un deal mai măricel, nicidecum un munte, înălţimea maximă de aici fiind de 1318 m. Însă, aici, tenacitatea chineză a demonstrat încă o dată că orice se poate, sau altfel spus că în China nu există „nu se poate”. E o chestiune de admirat în mai toate domeniile, încăpăţânarea chinezilor de a transforma ţara într-un spaţiu cu adevărat evoluat, modern, păstrând reperele tradiţionale fiind evidentă.
Am avut de parcat maşina într-una din cele patru parcări pentru maşini mici, la care se adaugă o altă parcare rezervată exclusiv microbuzelor şi autocarelor, parcări care cumulează, atenţie, 4000 de locuri! După înregistrarea la recepţiile organizate fie pentru situaţii individuale, fie pentru grupuri, am purces la preluarea harnaşamentului necesar: schiuri, clăpari, ochelari etc. totul aflat la dispoziţie în două „depozite uriaşe” în care 6.000 de seturi complete de echipamente de schi sunt puse la dispoziţie în baza cardului electronic de acces primit de la recepţie. Cu acel card şi o legitimaţie pe care aveai trecute toate reperele orare legate de prezenţa în Nanshan, aveai acces gratuit pe toate pârtiile şi la toate telescaunele care te transportau pe vârfurile