De la o zi la alta, cresterea si descresterea mitului Basescu si a regimului sau capata motivatii tot mai clare, dar criza actuala are drept cauza inaderenta la critica Opozitiei si a presei care se incapataneaza sa ramana obiectiva.
Netinand cont de necesitatile populatiei, nici de atentionarile din mass-media, nu s-au facut la timp corectiile sistemice, iar azi guvernantii au o masa critica impotriva-le.
O dragoste uitata - societatea civila
Deunazi Traian Basescu se plangea de disparitia societatii civile ca imediat Alina Mungiu-Pippidi sa se intrebe cine-a ucis societatea civila. Au realizat tarziu ca, ne-avand cine sa-i traga de maneca pe presedinte, premier, ministri, politicieni aflati momentan la putere, excesele, abuzurile vor ramane nesanctionate, iar deciziile gresite vor inrautati starea economica si sociala.
Si apoi societatea civila la care se refera preopinentii n-a murit de moarte buna. Cea mai mare parte s-a sinucis manjindu-se cu sinecure si/sau intrand cu arme si bagaje in oastea PDL si a presedintelui, inclusiv actuala sefa a SAR, iar o alta parte s-a chinuit sa subziste sau a murit de inanitie.
Cu toate acestea, critica la obiect n-a lipsit in acesti 7 ani de mandat la Cotroceni si 3 la Palatul Victoria. Dar nu numai ca nu a fost luata in considerare, ci a fost inabusita sistematic de la cel mai inalt nivel.
Ca sa nu creada cineva ca Basescu a facut-o fara intentie, iata-le in extenso: moguliada, gaozar, tiganca imputita, puiut de comunist, fatuci inlacrimate, domnisoare cu ochii bulbucati cat cepele... Ti-e si jena de jena aruncatorului cu sudalmi si injurii la adresa mediilor critice.
Comandantul si armata de postaci
Preluand ca la comanda atacurile prezidentiale, oficinele de presa, jurnalistii de casa, oamenii de influenta, ofiterii acoperiti din mas
