Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis ieri să reducă dobânda de politică monetară cu încă 0,25 puncte procentuale, până la 5,5%, la un nou minim istoric.

Aceasta este cea de-a treia şedinţă consecutivă în care boardul BNR stabileşte o scădere a dobânzii-cheie. Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, încearcă astfel să forţeze ieftinirea împrumuturilor în lei, după ce reducerile anterioare ale dobânzii-cheie nu s-au transferat încă în piaţă.

În luna noiembrie a anului trecut, când BNR a făcut o mişcare similară, Mugur Isărescu preciza că nu se va înregistra o „mişcare" imediată din partea băncilor comerciale. „Nu vedem o mişcare imediată din partea băncilor comerciale. Trebuie să aşeze şi ele lucrurile, să refacă echilibrul între pasive şi active. Corelaţia între dobânda BNR şi dobânzile practicate de băncile comerciale există, a fost dovedită de practică. Canalul de transmisie funcţionează, nu este inexistent, dar a fost uneori mai slab. Declaraţiile bancherilor sunt echilibrate. Mai devreme sau mai târziu ce face BNR se transmite", a spus Isărescu, în noiembrie, la conferinţa de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Decizia ajunge mai greu în piaţă

Dobânda-cheie este indicatorul utilizat pentru principalele operaţiuni de pe piaţa monetară - atragerea de depozite pe termen de o săptămână, derulate prin licitaţie la rată fixă de dobândă. Reducerea dobânzii-cheie se transmite indirect în economia reală, prin intermediul băncilor. Semnalul ajunge în mod direct la bănci, care, la rândul lor, transmit, mai mult sau mai puţin fidel, această mişcare în piaţă.

Reacţia băncilor asupra dobânzilor practicate la depozite şi la credite este însă influenţată şi de alţi factori, cum sunt aşteptările asupra inflaţiei sau perspectivele de creştere economică. În condiţiile în care băncile comerc