Lectorul universitar Claudiu Crăciun este unul dintre tinerii care s-a decis să se alăture mulţimii de oameni strânşi în Piaţa Universităţii, pentru a protesta împotriva preşedintelui Traian Băsescu după ce l-a demis pe medicul Raed Arafat. Acest lucru se întâmpla în urmă cu aproape trei săptămâni, în prima sâmbătă. A venit singur, cu portavocea la braţ. După numai câteva ore, jandarmii au intervenit în forţă, iar mulţimea a fost împrăştiată cu gaze lacrimogene.

„Am fost printre cei evacuaţi cu forţa de jandarmi. Această reacţie m-a enervat şi am început să vin în fiecare zi”, a povestit Claudiu Crăciun. La trei-patru zile după incidentele cu jandarmii, manifestanţii din Piaţa Universităţii continuau să ceară demisia Guvernului condus de Emil Boc, dar şi a preşedintelui. Continuă şi astăzi. În schimb, Crăciun împreună cu câţiva prieteni au încercat să-i dea un sens protestului, pentru că ei simţeau nevoia unei reforme. „Oamenii aveau o nemulţumire difuză. Era o nemulţumire faţă de regim în mod evident, scandalul cu Arafat era încă proaspăt şi inflama puţin spiritele. Dar oamenii au simţit că sunt şi alte motive pentru care ar trebui să îşi manifeste nemulţumirea. Dacă la început tema era unică: «Jos Guvernul, Jos Băsescu, Jos Boc», între timp mesajul s-a rafinat şi a devenit mai profund.”

Timp de câteva zile, Claudiu asculta în fiecare seară ce strigau oamenii şi le prelua mesajul pe care îl amplifica prin portavocea de care nu se despărţea. „Am preluat mesajele de la diverse grupuri, iar oamenii şi-au dat seama că sunt acolo, ca să îi ascult şi să îi fac auziţi. Ultraşii strigau: «Criminal, stat criminal». Am încercat să îi determin şi pe ceilalţi care nu simţeau această realitate a violenţei sau abuzurilor jandarmeriei. Practic, a fost un proces de comunicare între aceste grupuri. Am fost oarecum în mijloc şi i-am făcut pe toţi să împrumute din nemul