Rata pirateriei în România este de 64%, mult peste cea europeană. Unii utilizatori consideră că a descărca gratuit este un drept, în timp ce alţii preferă să plătească pentru orice produs video sau audio.
Cine sunt vinovaţii de furtul intelectual? Cei care administrează site-urile sau utilizatorii simpli care descarcă şi păstrează fişierele în memoria calculatoarelor?
Reglementarea internetului este unul dintre subiectele cel mai greu de abordat, deoarece furtul intelectual este dificil de „captat" între limitele legii. Pe 26 ianuarie, România a semnat tratatul internaţional ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement), un act care reglementează internetul, în particular, şi produsele contrafăcute, în general.
Tratatul ar putea marca o nouă eră în istoria mediului online, în care controalele ar putea deveni obişnuinţă: conexiunile ar putea fi suspendate dacă vor fi identificaţi cei care descarcă ilegal, iar pe aeroporturi sau în vămi vor putea fi controlate şi confiscate gadgeturile care au în memorie fişiere descărcate ilegal. În aceste condiţii, cât de rea e simpla descărcare a unei melodii sau a unui program piratat şi care este frauda reală?
„Nu moare Microsoft din cauza mea"
Utilizatorii români sunt puşi în faţa unei decizii dificile, dar cei mai mulţi aleg să pirateze. Astfel, în ţara noastră, rata descărcărilor nu tocmai legale de pe internet este de 64%, faţă de nivelul de 35%, înregistrat la nivelul Uniunii Europene.
Unul dintre cei care preferă programele „gratuite" este Georgiana Pârv (23 de ani), din Bucureşti. Ea spune că nu a dat bani niciodată pe programe pentru că nu ştie ce ar putea câştiga de pe urma acestui gest. „Nu e ca şi cum Microsoft va muri pentru că folosesc eu Office sau Windows luat de pe net. Am un antivirus gratuit, filmele le iau de pe torrent , iar muzica o ascult pe Grooveshark, u
