xxx
ce faci acolo
pe întuneric –
am poftă de scris
atunci du-te şi scrie
şi lasă-mă pe mine să dorm
iar când mă voi trezi
să-mi fie gata cafeaua –
ai priceput
mai încape vorbă
cuvântul tău e Lege
pentru mine
eu sunt deja la a doua
pianul lui Chopin îmi cântă
din somn brusc m-am desfăcut
iar în lumina dimineţii
de început de noiembrie ciorile
zboară întins de la Vest la Est
invers de cum fac românii
carevasăzică
exodul lor nu încetează deşi
ba unul
ba altul
singuri sau în cuplu
se-ntorc să moară aici
cu râul copilăriei la căpătâi
cu dealul cu fuiorul la picioare
şi ramul de stejar deasupra capului
aleleu măicuţă
aleleu tăicuţă
moale şi frumos
mirositoare-i sfânta
şi-nierbata
strâmta potecuţă-a dorului
xxx
şed într-un colţ de bucătărie
şi mă uit la tine
cum calci
vorbind întruna
călcătorul lunecă pe cămaşa încreţită
purtat măiestru de mâinile tale dibace
cuvintele se preling de pe mierea buzelor
sub atenta supraveghere a ochilor tăi
mai strălucitori
ca oricând
nu mi-ar părea nici un pic rău
de-ar fi să pier acum
singurul regret
poate
ar fi
că mor în sol străin
xxx
scriu de câteva ceasuri
dar ce zic – scriu de câteva zile
ce spun eu – scriu de câţiva ani
dar adevărul e că scriu de mai bine de-o jumătate de veac
neîntrerupt scriu
la drept vorbind scriu de când mă ştiu
şi mi-e frig
– Ana –
lasă-mă să mă ghemuiesc lângă tine
mi-e frig de parcă-n vălurile umede şi reci
ale primei dimineţi din viaţa lumii mi-ar fi înfăşurat
trupul gol-goluţ
xxx
cum
