Din punct de vedere politic, vorbind aici despre latura cea mai ipocrita a socotelilor unui partid, aceea de a-si salva imaginea fara sa opereze nimic in esenta, inlocuirea lui Emil Boc este o operatiune ca la carte. Poporul cere, poporul obtine, imbratisari de grup, plecat acasa.
Ce se va intampla insa dupa plecarea actualului premier? Isi va reveni PDL miraculos? Nici gand.
Va trebui sa bifeze in continuare foaia de parcurs asumata alaturi de FMI, in paralel cu gestionarea in regim de avarie a politicilor publice pentru sanatate si educatie, unde oameni putini presteaza pana la moarte pe bani putini, si daca o dau in gard sunt trimisi pe tusa. Ca sa fie riscul mai mic, isi iau ei picioarele in spinare si isi cauta alte patrii - pentru pensionari e tarziu, deci aici, politicile publice vor avea etichete cu paiete.
Cu un guvern de tehnocrati - o alta smecherie, prin care pasivul guvernarii ar fi incarcat in spinarile unor nevinovati care nu au avut niciun cuvant in momentul negocierilor cu FMI - , sau unul de politicieni, aceiasi, dar cu alte buletine, calea Romaniei este trasata: are de asumat reguli impuse de noua disciplina financiar-bugetara de la Bruxelles si, aici, solicitarile strazii, sustinute (sau impulsionate) de liderii Opozitiei, se vor lovi de un perete.
Isi imagineaza cineva, la Cotroceni sau in birourile unor specialisti americani in imagine, ca dupa inlocuirea lui Boc, discursul lui Crin Antonescu si Victor Ponta se va schimba semnificativ? Cei doi isi doresc alegeri anticipate si plecarea lui Traian Basescu, nu ar accepta mai putin. O participare la un guvern de larga respiratie, actiune de natura sa atenueze din proasta lor imagine, nici nu este luata in calcul, pentru ca sefii USL au depasit demult pragul de la care erau in stare sa accepte ideile altora, nu numai pe cele proprii.
Vasile B