Rezultatele provizorii ale recensamantului doar confirma estimarile anterioare si readuce in prim plan dimensiunea migratiei.
Migratiile permanente si cele sezoniere reprezinta principala justificare a reducerii abrupte in totalul populatiei. Confruntarea cu datele de la evidenta populatiei este necesara pentru a elimina numeroasele suspiciuni privind corectitudinea recensamantului. Reducerea populatiei nu a intervenit peste noapte. Noile date distorsioneaza seriile statistice si prin urmare sunt necesare ajustari.
Migratia a generat atat efecte negative cat si pozitive asupra economiei Romaniei.
Migratia a generat efecte pozitive, superficiale, retinute in spatiul public prin mediatizare intensa. Cele doua mari categorii sunt reprezentate de remitente si de mandria nationala alimentata de realizarile diferitilor compatrioti.
Remitentele au diminuat saracia anumitor paturi sociale, au modificat distributia veniturilor, au sustinut sectorul constructiilor si achizitia de bunuri de folosinta indelungata si au contribuit la aprecierea monedei nationale in anumite perioade punand presiune pe competitivitatea exporturilor mai ales in cazul companiilor mici locale si au crescut PIB/locuitor.
Probabil datorita iluziei remitentelor, pana in prezent s-a realizat o gestionare pasiva a migratiei, chiar o invitatie spre migratie ca si cum ar fi un element pozitiv pentru cei ramasi in tara.
“Stimularea” migrarii provine probabil dintr-o intelegere superficiala a fenomenului si din faptul ca remitentele reprezinta o sursa “nemuncita” de autoritati de sporire a bunastarii nationale si de diminuare a dezechilibrelor macroeconomice.
Un motiv suplimentar de bucurie pentru autoritati este ca o reducere a populatiei modifica si estimarile privind ritmul potential de crestere al economiei si implicit diferenta fata de cresterile economice realizat