In toata galbeneala asta a ecranelor, nu inteleg de ce exact acum, astazi? Nu e o ironie maxima, totusi, sa iti dai demisia in plin cod portocaliu de ninsori si viscol? Sa nu ne mai miram – sub semnul asta au stat toate mandatele lui Boc: mereu pe dos. Inteleg ca nu avea cum sa isi dea demisia sub presiunea directa a strazii, iar dupa linistirea vremii ar fi fost posibil ca strada sa inceapa din nou sa duduie. Dar chiar asa, in plin cod, cand tocmai moto-ul sub care Boc si-a asezat toate mandatele a fost responsabilitatea si sacrificarea interesului personal pentru salvarea tarii?
In cazul asta e un moment bun sa iti dai demisia cand jumatate de tara e blocata sub nameti si dracu stie ce mai urmeaza sa vina?
Elena Udrea graieste: “a avut un mandat greu, dar de succes”. Pai daca Boc “o sa ramana in istorie ca un prim ministru care realmente a salvat Romania din cea mai grea perioada din ultimii 80 de ani”, e chiar o prostie fara margini sa isi dea demisia. Pentru ca altfel se poate intelege tocmai ca un act de iresponsabilitate maxima – sa lasi tara in cel mai greu moment, cand doar tu si numai tu puteai sa o salvezi in continuare… e o mostra ca iti pasa de fapt doar de propria piele si nu de altceva.
Iar daca lasa locul altui Guvern “mai bun”, atunci de ce nu i-a oferit locul mai devreme, mult, mult mai devreme? Evident, strada trebuia potolita. E doar inca un pas in spate care s-a vrut a nu fi tocmai in spate. Ci in fata. E drept, USL poate fi considerata in sah acum. Un respiro pentru PDL si aproape un an pana la alegeri, timp in care un premier sustinut de o majoritate oarecare poate recredibiliza actiunile luate pana acum. Asta e deja poezia care a si inceput sa fie recitata pe toate cananlele.
Ca Traian Basescu incearca prin demiterea lui Boc sa evite alegerile anticipate, imi pare destul de evident acum tocmai din cauza plecarii precipi