În conturile producătorilor agricoli români au intrat în ultimii trei ani şapte miliarde de euro sub formă de subvenţii pentru terenul pe care îl exploatează sau pentru animale, dar şi pe linia proiectelor pe bani europeni pentru agricultură, însă ţăranii continuă să îşi vândă cartofii, varza sau pepenii la marginea drumului, iar mai bine de jumătate din exporturile de alimente ale României sunt marfă brută.
Totuşi, după patru ani de primit bani europeni pentru investiţii în agricultură exporturile României pe segmentul agroalimentar au crescut de 3,5 ori, la 2,5 miliarde de euro la sfârşitul anului 2010. În aceeaşi perioadă însă importurile au avansat la rândul lor cu 25%, la 3,5 miliarde de euro, potrivit datelor INS.
Faţă de 2008 producătorii agricoli de pe piaţa locală au recoltat anul trecut cu 0,1 milioane de tone de grâu mai mult, 2,5 milioane de tone de porumb în plus, iar producţia de floarea-soarelui a înregistrat un avans de 0,8 milioane de tone.
Zootehnia a câştigat 1 milion de porci, 0,3 milioane de capre, însă a pierdut 0,8 milioane de bovine, respectiv 0,2 milioane de ovine.
De cealaltă parte, cu toate că are unul dintre cele mai mici parcuri de utilaje agricole din Uniunea Europeană, România a pierdut în perioada 2008-2011 aproximativ 7.500 de tractoare, 13% din total, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne.
Una dintre realizările din agricultură din perioada guvernului condus de Emil Boc a fost eliminarea embargo-ului pentru carnea de porc impus în urmă cu opt ani de autorităţile de la Bruxelles ca urmare a temerilor privind pesta porcină. Exporturile pe această linie sunt unul dintre motoarele care ar putea înclina balanţa de comerţ exterior cu alimente în favoarea României.
Guvernul a pus însă în vârful listei de priorităţi pentru agricultură stimularea comasării voluntare a terenurilor agricole
