În timpul mandatului lui Boc s-a derulat o restructurare în sectorul bugetar, peste 200.000 de angajaţi de la stat fiind concediaţi de la finele lui 2008 până la sfârşitul anului trecut când în sectorul bugetar lucrau 1,2 milioane de persoane, conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Numărul de angajaţi în administraţie rămâne însă la circa 190.000, cu 40.000 mai mult decât în 2004, pe vremea guvernului Adrian Năstase.
În paralel, din sectorul privat au dispărut peste 540.000 de salariaţi, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (numărul de angajaţi din economie ajungând la 4,198 mil. salariaţi anul trecut faţă de 4,738 mil. salariaţi în decembrie 2008).
Tot angajaţii din sectorul bugetar au fost cei care au avut parte de reducerea salariului cu 25% în vara lui 2010, pe care au recuperat-o doar parţial în 2011, aceasta fiind cea mai dură măsură de austeritate aplicată de guvernul Boc, resimiţită aspru în consum.
"Guvernul Boc va rămâne în istorie cu cele mai multe acţiuni în instanţă ale persoanelor plătite din fonduri publice. Reforme pe piaţa muncii am avut şi o să tot avem, nu e greu să le faci dacă ai un parlament în spate, însă milioane de contestaţii în instanţă nu am mai avut niciodată. Să reuşeşti să trimiţi toate categoriile profesionale în instanţă - profesori, magistraţi, poliţişti, pensionari - şi să mai şi pierzi... asta nu s-a mai întâmplat", este de părere Costel Gîlcă, avocat specializat în Dreptul muncii.
De departe însă, cea mai lăudată reformă a pieţei muncii realizată în timpul guvernării Boc a fost adoptarea unui nou Cod al muncii (în mai 2011), un proiect care a fost de asemenea criticat pentru că facilitează procesele de concediere, şi nu doar cele de angajare. Rezultatele aplicării noii legislaţii a muncii însă întârzie să apară, pentru că firmele nu au făcut angajări masive.
Cu toate acestea,
