Rusia a facut uz de dreptul de veto din Consiliul de Securitate al ONU pentru a forta comunitatea internationala sa renunte la un proiect de rezolutie care cerea demisia presedintelui sirian Bashar al-Assad. Sustinerea Rusiei este insa motivata de mai mult decat protectia unui aliat si a unui profitabil cumparator de arme.

In opinia analistilor Reuters, actiunile Rusiei la ONU arata hotararea Moscovei de a zdrobi ceea ce gandeste a fi cruciada occidentala de rasturnare a regimurilor neprietene cu ajutorul ONU.

Acelasi argument este valabil si pentru China, care s-a alaturat demersului rusesc pentru al doilea veto privind o rezolutie pe tema Siriei.

Miscarea Rusiei este de fapt o contraofensiva diplomatica la o perioada neobisnuit de activa pentru Consiliul de Securitate. Doar anul trecut, Consiliul a adoptat de doua ori actiuni care autorizau "toate masurile necesare" - adica inclusiv forta militara - in Libia si Coasta de Fildes.

In cazul acestor tari s-a mai inregistrat inca o premiera: Consiliul a invocat notiunea de "responsabilitate de a proteja" civilii amenintati de propriile guverne.

In ambele cazuri, interventia militara autorizata de ONU a condus la indepartarea de la putere a liderilor tarilor respective. Libianul Moammar Gaddafi a fost ucis de rebelii care l-au indepartat de la putere dupa un razboi civil de sase luni, iar ivorianul Laurent Gbagbo se afla intr-o celula a Curtii Penale Internationale de la Hague.

Rusia si China nu s-au impotrivit actiunilor ONU in Coasta de Fildes sau Libia. Insa, spre deosebire de guvernele occidentale care au salutat punerea in practica a "responsabilitatii de a proteja" civilii, Moscova si Beijingul nu si-au ascuns nemultumirea fata de aceasta idee care, in opinia lor, incalca suveranitatea statelor, pe care ONU a fost infiintat exact cu scopul de a