Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are date care arată că zona cea mai vulnerabilă privind conflictul de interese se află în teritoriu, printre consilierii judeţeni şi locali. Potrivit unui studiu condus de Horia Georgescu, 25 la sută din consilierii judeţeni au contracte cu propriile firme. Agenţia Naţională de Integritate, care a fost lăudată în raportul preliminar al Comisiei Europene, este însă supusă permanent presiunilor politice, după cum spune Horia Georgescu, mărturisind că politicienii dau telefoane şi chiar îi ameninţă pe funcţionarii Agenţiei.

Întrebat dacă ANI investighează acuzaţia potrivit căreia Răzvan Mustea, noul ministru al Comunicaţiilor, ar fi coproprietar al unei case în Miami pe care n-a trecut-o în declaraţia de avere, secretarul general al instituţiei a declarat că nu poate comenta cazurile aflate pe rolul inspecţiei. Pe de altă parte, printre peştii mari neprinşi încă Horia Georgescu îl enumeră pe doctorul Şerban Brădişteanu, fost senator PSD: dosarul a fost clasat din cauza intervenţiei prescripţiei, dar ANI a atacat această decizie, fiindcă e vorba de o sumă foarte mare de bani - 4 milioane de euro.

Raportul preliminar privind progresele justiţiei autohtone, dat recent publicităţii de Comisia Europeană, constată că „efectul disuasiv potenţial al investigaţiilor ANI este limitat de întârzierile şi de lipsa de consecvenţă constatate în modul în care se dă curs investigaţiilor ANI". De unde vin principalele piedici?

Horia Georgescu: Piedicile au două componente: una legislativă şi alta instituţională. Din perspectivă legislativă există multe carenţe care împiedică un proces să aibă o finalitate eficientă.

În Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) se menţionează însă un blocaj la nivel instituţional în acest sens. Care sunt instituţiile care vă pun cele mai multe piedici