Noua variantă a Legii cultelor din Ungaria a devenit subiect de dispută între putere şi opoziţie, dar şi motiv de nemulţumire pentru români. Ultima variantă a legii adoptată vara trecută a fost retrasă din cauza deciziei Curţii Constituţionale şi a criticilor UE.
Concret, este vorba despre criteriile conform cărora se acordă statutul de cult unor grupări. Acordarea statutului ar însemna finanţare din partea statului.
Comisia parlamentară pentru probleme religioase a propus plenului acceptarea a doar 17 culte dintre cele 85 care au depus cereri până în decembrie.
Pentru a stabili criteriile de declarare a unui cult, Parlamentul s-a adresat Academiei ungare, dar acest for şi-a declinat de două ori competenţele, ceea ce, scrie presa din Ungaria, i-a infuriat pe deputaţii puterii. Partidul Socialist Ungar (opoziţie) a susţinut că, în aceste condiţii, deciziile în ce priveşte recunoaşterea unui cult se fac pe criterii politice sau simpatii.
Legea îi dezavantajează şi pe români, a căror minoritate (redusă numeric) nu va beneficia de reprezentare parlamentară adecvată, a apreciat Bogdan Aurescu, secretar de stat în MAE.
În opinia părţii române, este necesar ca reprezentantul minorităţii în Parlamentul ungar să aibă inclusiv drept de vot. Replica părţii ungare a fost că sunt încă în discuţie competenţele (inclusiv dreptul de vot) pe care le va avea „purtătorul de cuvânt" din Parlamentul ungar al minorităţii care nu reuşeşte să obţină un număr suficient de voturi pentru a avea un deputat.
