Într-un clasament realizat de econtext.ro, Sălajul ocupă locul 8 pe ţară (la egalitate cu judeţul Alba, care este pe 7 doar în virtutea ordinii alfabetice) după numărul miniştrilor proveniţi din judeţ din 1989 încoace. Şase sălăjeni s-au perindat pe la conducerile unor ministere de la Revoluţie până acum - se arată în analiza amintită.
Clasamentul realizat de econtext.ro este condus de capitala ţării, Bucureşti, care a dat nu mai puţin de 64 de miniştri. Locul al doilea revine Clujului, cu 13 miniştri, iar locul al treilea, judeţului Hunedoara, cu nouă.
Sălajul se află pe poziţia a opta, cu şase miniştri, la egalitate cu judeţul Alba, plasat mai în faţa cu o poziţie pe criteriul ordinii alfabetice.
Primul dintre cei şase miniştri pe care i-a dat Sălajul după 1989 este Teofil Pop. Născut în localitatea Peceiu, Pop a fost ministru al Justiţiei în perioada 3 ianuarie - 28 iunie 1990, în guvernul condus de Petre Roman. Ulterior funcţiei de ministru, Teofil Pop a ocupat poziţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.
Următorul ministru provenit din Sălaj a fost Ioan Moldovan, de profesie procuror şi implicat politic la acea vreme în Frontul Salvării Naţionale. El a deţinut portofoliul Tineretului şi Sportului între 16 octombrie 1991 şi 19 noiembrie 1992 în guvernul condus de Theodor Stolojan.
Cel mai vizibil ministru pe care l-a dat Sălajul - prin evenimente predominant pozitive (!) - este Vasile Puşcaş, surducanul s-a ocupat în perioada 28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004, în calitate de ministru delegat, de negocierea aderării României la Uniunea Europeană (din postura de negociator şef). Tot în guvernarea Adrian Năstase, el a ocupat, ca interimar (20 oct. 2003 - 27 nov. 2003) şi poziţia de ministru al integrării europene.
Unul dintre cei mai controversaţi miniştri, născut chiar la Zalău, este Ioan Codruţ Şereş. El a ocupa