Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, este membru în comisia care desemnează şi monitorizează Capitalele Culturale Europene.

România poate recâştiga titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Constantin Chiriac vorbeşte despre atuurile oraşelor româneşti care şi-au anunţat intenţia de a călca pe urmele Sibiului, primul oraş românesc desemnat Capitală Culturală Europeană, în 2007.

„Adevărul": Domnule Constantin Chiriac, România poate spera din nou să desemneze un oraş Capitală Culturală Europeană?

Constantin Chiriac: Din păcate, România a pierdut dreptul de a organiza Capitală Culturală Europeană, ca ţară membră a Uniunii Europene. În aceste condiţii, Guvernul ar trebui să facă un demers către Comisia Europeană şi să ceară cu prioritate alocarea anului 2020 pentru România şi încă o ţară, ca să organizeze Capitală Culturală Europeană. Altminteri, dacă se ţine cont de ritmicitatea organizării Capitalelor, Grecia şi Irlanda vor intra înaintea noastră.

Care sunt oraşele româneşti cu potenţial, pentru competiţia din 2020?

Ar fi Suceava şi zona de turism religios din Bucovina, cu extensie până spre Botoşani şi Ipoteşti şi cu o punte către Cernăuţi. Într-o poziţie de lider s-ar putea afla Piatra Neamţ, în asociere cu Târgu Neamţ, cu Bacău, cu Cetatea Neamţului, Fălticeni, Agapia şi Văratec. Ar mai fi Iaşiul, care trebuie să facă o punte cu Chişinăul. Galaţiul trebuie să-şi dea mâna cu Brăila. Delta Dunării trebuie asociată fie cu Tulcea sau Galaţi, fie cu staţiunile de pe Litoral şi Constanţa. Mai sunt Bucureştiul, Braşovul, cu staţiunile sale, Timişoara, Clujul, Ţinutul Secuiesc, Maramureşul, Aradul, Oradea, Craiova.

Anul trecut aţi fost la Alba Iulia, unde Teatrul Naţional „Radu Stanca" a participat la prima ediţie a Festivalului „Dilema veche". Acest festival, care va avea a doua ediţie în