Dacă până acum dorinţa de a căuta mereu noutatea era asociată cu anumite probleme de personalitate, dependenţă de alcool şi droguri, acum cercetătorii văd această trăsătura drept benefică pentru om.

Robert Cloninger, un psihiatru care a dezvoltat teste pentru a măsura această tendinţă, susţine că "dorinţa de a căuta mereu noutatea este una dintre trăsăturile care ne menţin sănătoşi şi fericiţi şi care, odată cu vârsta, favorizează dezvoltarea personalităţii. Ea poate duce la formarea unui comportament antisocial, dar dacă combinăm această dorinţă de aventură cu perseverenţa şi curiozitatea şi dacă conştientizăm că lumea nu se rezumă doar la noi ca indivizi singulari, atunci această tendinţă poate dezvolta latura noastră creativă, ducând la un progres al societăţii".

Tendinţa spre schimbare, spre căutarea noului, poartă denumirea de neofilie, iar susţinătorii ei afirmă că ea a fost întodeauna esenţială pentru supravieţuirea omenirii. Deşi noi suntem o specie neofilică, dorinţa de a găsi noutatea diferă de la individ la individ, motiv pentru care supravieţuirea unei populaţii este favorizată de unii indivizi aventuroşi care sunt mereu în căutare de noi resurse.

Biochimistul Robert Moyzis, de la Universitatea din California - Irvine, crede că persoanele neofile deţin o "genă a migrării", o mutaţie apărută acum 50.000 de ani, când oamenii din Africa au început să se răspândească pe alte continente. Conform opiniei lui, această mutaţie este mai evidentă la populaţii precum triburile indiene din America de Sud, descendenţi ai neofililor care au trecut Strâmtoarea Bering, colonizând America. Aceste variaţii genetice corespund unor diferenţe în reglarea secreţiei de dopamină, neurotransmiţătorul asociat cu recompensarea şi stimulii noi. Variaţiile duc la o creştere a vitezei de reacţie, apariţia deficitului de atenţie, hiperactivitate şi înclinare mai