Politicienii germani ar avea multe de invatat de la Emil Boc, aprecia recent Deutsche Welle. Fostul premier era laudat in principal pentru stabilizarea bugetului de stat, reusita cu pretul unor masuri de austeritate cu imens cost politic. Si, intr-adevar, din acest punct de vedere, Emil Boc are un merit incontestabil, pe care, pana la urma, istoria ar trebui sa-l consemneze.
Pastrand proportiile, si subliniez acest lucru pentru ca insasi comparatia sa nu cada in ridicol, Emil Boc a facut cam ceea ce facea Margaret Thatcher la inceputul mandatului sau. Dar Doamna de Fier a ramas premier al Marii Britanii mai bine de 11 ani, a castigat alegeri dupa taierile bugetare drastice impuse, ajungand asadar sa culeaga rodul politic al infloririi economice realizate dupa asanarea pe care a decis-o cu curaj. Ma indoiesc ca Emil Boc va avea aceasta sansa.
Nu poti supravietui politic unor astfel de masuri decat daca onestitatea ta, ca politician si partid, este deasupra oricaror suspiciuni. Margaret Thatcher nu era flancata de baroni si baronasi, nu era legata de clienti de toate calibrele, vitali pentru pusculita partidului. In Romania, unde pui degetul dai de coruptie, ca sa parafrazam o formulare mai veche a presedintelui in privinta Ministerului de Interne. Unde te intorci dai de un client mufat la bugetul de stat cu binecuvantarea unui reprezentant la puterii.
Sa luam doar ultimul exemplu, venit dupa acest puseu violent de iarna. A nins mult, viscolul a fost violent, dar fenomenele nu au fost cu totul iesite din comun pentru clima din tara noastra. Si totusi, am avut zeci de drumuri, inclusiv singurele autostrazi din Romania, blocate cu zilele. Si in timp ce asteptam redeschiderea lor am avut tot timpul sa aflam lucruri.
Contractele multinationale pentru intretinerea drumurilor nationale, incheiate de Ludovic Orban cu regii asfal
