Letonii votează sâmbătă în cadrul unui referendum cu privire a transformarea rusei în cea de-a doua limbă oficială a acestei foste republici sovietice unde locuieşte o importantă minoritate rusofonă şi ale cărei relaţii cu Moscova sunt tensionate, relatează AFP.

Formată în special din foşti imigranţi ruşi din epoca sovietică, această minoritate reprezintă aproximativ o treime din cei două milioane de locuitori ai acestei ţări baltice.

Susţinătorii aprobării referendumului vor să pună capăt a ceea ce ei consideră ca discriminare faţă de rusofoni.

Un rezultat pozitiv al scrutinului pare puţin probabil. Pentru ca rusa să obţină statut de limbă oficială sunt necesare voturile pozitive a 770.000 de persoane, respectiv 50 la sută din totalul electorilor.

La prânz, rata de participare era de 27 la sută, potrivit cifrelor oferite de comisia electorală.

Potrivit legislaţiei letone, pentru ca un astfel de referendum să fie validat rata de participare trebuie să depăşească 50 la sută.

Principiul acestei consultări la nivel naţional a fost decis în urma unei petiţii proruse semnate de 10 la sută dintre alegători.

Cei care susţin respingerea referendumului amintesc că mii de letoni au fost trimişi în lagărele din Siberia şi că rusa a fost impusă în viaţa publică în timp ce ţara era dominată de Moscova după al Doilea Război Mondial, până în 1991.

Pentru ei, apărarea independenţei Letoniei înseamnă respingerea acestui referendum.

Letonia a intrat în UE şi NATO în 2004, după ce şi-a obţinut independenţa faţă de Moscova în 1991, după 50 de ani de dominaţie sovietică.

După independenţă, imigranţii ruşi care s-au instalat în această ţară au fost nevoiţi să ceară naţionalitate letonă supunându-se unui test de limbă, pentru a nu deveni apatrizi. Pentru mii dintre ei acest examen s-a dovedit prea dificil.

Birourile de