Politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au descins la sediul Episcopiei Husilor, pentru a obtine documentele contabile prin care s-ar putea dovedi falsurile comise in statele de plata despre care cativa preoti vasluieni au facut dezvaluiri.
Documentele au fost solicitate de anchetatori cu aproximativ sase luni in urma, insa Episcopia Husilor a refuzat sa asigure accesul.
Procurorii de caz au somat si Secretariatul de Stat pentru Culte sa le fie remise toate dosarele care privesc sumele alocate Episcopiei Husilor.
Implicatiile anchetei pot fi profunde pentru relatia stat-biserica. Organele statului patrund treptat intr-o zona "tabu", aceea a fondurilor administrate de Biserica. Curajul crestinesc sau temeritatea lumeasca interesata, se va vedea pe parcurs despre ce a fost vorba, de care au dat dovada cativa preoti atunci cand au lansat acuzatia ca s-ar comite fraude a permis statului sa faca un sfios - a fost nevoie de sase luni de asteptare pana la interventia in forta pentru obtinerea documentelor - dar important pas in monitorizarea modului cum administratia bisericeasca utilizeaza banii publici.
Cronologic vorbind, ancheta antifrauda de la Episcopia Husilor a fost precedata de decizia prin care CEDO accepta ca legala infiintarea sindicatului preotesc "Pastorul cel bun". Doua evenimente, posibile varfuri ale unui aisberg format din problemele de comunicare, relationare si administrare tot mai vizibile pe care le are Biserica in interior si exterior, care amintesc de zicala "nu iese fum, fara foc!"
Dincolo de luptele pentru putere in care se implica uneori grupuri nereprezentative de preoti, ierarhi si mireni sedusi de mirajul ispitelor lumesti, trebuie sa acceptam ca undeva, in randul preotilor, calugarilor si credinciosilor, exista o nemultumire care trebuie rezolvata.
Administra