Discuţia privind aderarea României la Schengen a fost comutată, de o perioadă, din zona obiectivă a îndeplinirii condiţionalităţilor tehnice în zona subiectivă a dispoziţiilor politice, mai mult sau mai puţin justificate. Acum, speranţele României şi ale Bulgariei de admitere rapidă în Schengen par să se fi spulberat după publicarea Raportului pe justiţie al C.E., care critică Sofia pentru lipsa măsurilor eficiente de combatere a corupţiei. Şi asta pentru că aderările celor două state la Schengen sunt strâns legate una de cealaltă, astfel că orice problemă a uneia dintre ţări se repercutează şi asupra celeilal­te. E corectă, însă, atitudinea aceasta faţă de România? Părerea specialiştilor anticorupţie privind pregătirea României pentru acest pas sunt, însă, divergente.

Olanda îşi menţine opoziţia

România şi Bulgaria se confruntă acum cu opoziţia Olandei, care solicită progrese efective în combaterea corup­ţiei şi măsuri stricte de securitate la fron­tiere. Ministrul olandez al Afaceri­lor Europene, Ben Knappen (foto), le-a ce­rut celor două state să adopte măsu­ri­le solicitate, până în vară. “Olanda aş­teaptă două rapoarte pozitive consecu­ti­ve care să demonstreze progrese sub­stanţiale şi ireversibile în combaterea corupţiei şi infracţionalităţii organi­za­te. Vom vedea în iulie, cu raportul anual al Comisiei, dacă va fi cazul”, declară Ben Knappen, citat de Mediafax. Aces­ta a anunţat că Executivul olandez va trimite rapoartele Parlamentului, pen­tru consultări.

Preşedintele U.E., Herman Van Rompuy, a decis să introducă subiec­tul pe ordinea de zi a summitului euro­pean din 1 martie, pentru a exercita presiuni asupra Olandei. Surse euro­pene citate de Mediafax susţin că, în ciuda acestui demers, România şi Bul­garia se află în faţa unei situaţii ce “nu poate fi combătută cu argumente”.

În privinţa Bulgariei, Raportul privind M