Guvernele din zona euro ar putea cere Băncii Centrale Europene (BCE) şi celorlalte bănci centrale din uniunea monetară să contribuie la reducerea costurilor celui de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, care ar ajunge 170 miliarde euro, potrivit Financial Times (FT) şi Mediafax.
Grecia are nevoie de 136 miliarde euro în cadrul noului acord cu UE şi FMI, pe lângă cele 34 miliarde euro încă nedistribuite din pachetul de împrumuturi convenit în 2010, potrivit datelor FT.
Suma depăşeşte cu 6 miliarde euro valoarea acordului convenit în octombrie, iar Germania, Olanda şi Finlanda au insistat ca pachetul de finanţare să nu depăşească 130 miliarde euro.
Miniştrii Finanţelor din zona euro, care ar trebui să aprobe luni cel de-al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, speră că BCE va contribui la efort prin renunţarea la o parte din profiturile pe care ar trebui să le încaseze conform deţinerilor de obligaţiuni ale statului elen, măsură faţă de care instituţia s-a arătat deja deschisă.
Surse oficiale au declarat că miniştrii vor discuta de asemenea o posibilă contribuiţie din partea băncilor centrale naţionale din zona euro, ale căror portofolii de obligaţiuni de stat greceşti ar putea fi incluse în schema de preschimbare de obligaţiuni care urmează să fie efectuată în paralel cu primele etape ale celui de-al doilea acord.
În forma actuală, schema vizează datorii de 200 miliarde euro ale Greciei.
Participarea băncilor centrale la acord prin aceste măsuri ar ajuta guvernele din zona euro şi FMI să menţină contribuţiile proprii la un total de maximum 130 miliarde euro - suma stabilită în octombrie.
De asemenea, implicarea băncilor centrale ar coborî gradul de îndatorare al Greciei până în 2020 spre 120% din PIB, nivelul maxim considerat de FMI sustenabil.
Într-o conferinţă telefonică purtată duminică seara, oficiali
